DESCHIDE INTERVIUL APĂSÂND AICI

Interviu cu doamna Smaranda Enache, candidat independent pentru Primaria Tîrgu Mureş, MuresNews  Video

 

 

O candidatură independentă şi solitară

de Smaranda Enache

Candidaţi ca independent pentru fotoliul de primar al oraşului Tg.Mureş.  Ce v-a determinat ?

Sînt dezamăgită de stilul administraţiei publice de la noi. Consider că a venit momentul să abordăm o viziune nouă. În Europa secolului XXI oraşele sînt motoare ale dezvoltării. Există metropole care depăşesc populaţia şi bugetele multor state membre UE şi cu toate acestea funcţionează bine. Administraţiile publice locale sînt, folosind termenul anglo-saxon, adevărate „local self- governments”, nu se mărginesc să ofere ceea ce e minimul normal, o locuire civilizată şi echitabilă, caută în permanenţă să se poziţioneze unele faţă de altele în plan regional, să-şi identifice nişa de dezvoltare şi să-şi rafineze profilul. Nu susţin că acest model este posibil la noi  pe de-a-ntregul. Oraşele noastre au fost mutilate de 50 de ani de dictatură proletară, de importul masiv de soluţii sovietice şi de evoluţii demografice ruralizante. Totuşi, după două decenii de revenire în Europa, e cazul ca şi oraşele noastre să devină conştiente de oportunitatea de a se manifesta ca autoguvernări. Candidatura mea are legătură cu încurajarea acestui model de local self-government, dublat de o viziune de secol 21.

Candidatura Dvs. are şi o dimensiune politică?

Nu în sensul unei politici de partid. Aş dori să explorez în ce măsură politicile publice de la nivel local ar putea fi transferate la nivel naţional. În prezent, politica se face în România de la centru, de sus în jos, însă sensibilităţile şi nevoile locale sînt imposibil de reprezentat de către un stat supercentralizat. Sînt interesată în cel mai înalt grad de depolitizarea administraţiei locale. Primarii sînt acum, ca şi în comunism, oameni de partid, uneori loialitatea lor dintîi merge spre partid. Prefecţii, politruci şi ei, cel mai adesea din acelaşi partid, trec cu vederea ilegalităţile, interesul politic prevalînd asupra binelui public. Societatea civilă ar trebui să recîştige res publica, primarii să fie apolitici şi să acţioneze ca manageri ai oraşelor, angajaţi prin concurs. În acest sens, doresc să acumulez o experienţă în administraţia locală pentru a induce schimbări legislative la centru. Nu în ultimă instanţă, a cîştiga într-o competiţie electorală, conferă un plus de legitimitate în politică.

Aveţi de înfruntat candidaţi ai partidelor cu staff numeros şi fonduri. Care este miza politică locală ?

Tîrgu-Mureşul, şi ca urmare a neinspiratei moţiuni USL pe tema caracterului multicultural al UMF, care a reinflamat discursul naţionalist, este mai mult decît o miză locală. Actualul primar, vicepreşedinte PDL la nivel naţional, încheie trei mandate succesive, în cursul cărora şi-a schimbat afilierea de tot atîtea ori. Succesul dlui Dorin Florea ar însemna un balon de oxigen pentru partidul care îl susţine, aflat în pierdere de popularitate la nivel naţional şi, nu mai puţin, în fostul fief transilvan. Tîrgu-Mureşul este văzut ca unul din ultimele bastioane PDL din Transilvania, de unde partidul s-ar putea reface. Avantajul actualului primar constă în faptul că, prin metode mai puţin ortodoxe, a schimbat faţa gri a oraşului comunist, s-a aliat cu grupuri de interese influente, a înfiinţat o echipă de fotbal şi face tot ce trebuie pentru a satisface foamea de circenses. Deşi în ultimii ani, primarul a renunţat să joace pe faţă cartea naţionalistă, este perceput ca fiind « candidatul românilor ».  În contrast cu festivalul continuu din bani publici pe care-l trăim, investiţiile importante lipsesc, exodul tinerilor este îngrijorător, oraşul nu are nici un brand. Plecarea actualului primar ar fi benefică pentru oraş, deoarece în 12 ani a dovedit că nu are viziune şi nu a oprit declinul comunităţii. În plus, printr-o atitudine agresivă, şi-a îndepărtat societatea civilă şi elita intelectuală, fiind angajat într-o permanentă denigrare şi culpabilizare a aliaţilor politici.

Al doilea competitor este cunoscutul senator György Frunda, lansat în luptă de UDMR, după ce cele trei, de-acum, partide maghiare nu au reuşit să se pună de acord asupra unui candidat comun. În spatele alegerilor locale se ascunde o luptă intracomunitară complicată, manipulată de la Bucureşti şi Budapesta. Noile partide maghiare încearcă să se poziţioneze în vederea alegerilor parlamentare. Partidul Popular Maghiar din Transilvania, inspirat de László Tőkés, tinde să se metamorfozeze în notă moderată, valorificînd experienţa europarlamentară a domnului Episcop. Un semnal este absenţa lor de la reînhumarea scriitorului secui József Nyirő, dovedit colaboraţionist cu extrema dreaptă a Crucilor cu Săgeţi. Partidul Civic Maghiar, promotorul disputatei reînhumări, caută să confişte dreapta radicală din Transilvania pentru a rejecta Partidul Jobbik din Ungaria, cuibărit şi pe melegurile ardelene. UDMR, suspectat de « clientelism şi corupţie dîmboviţeană » este acuzat că a făcut prea multe concesii şi ca urmare este în pierdere de electorat. Dl. Frunda e trimis în luptă pentru a salva ce se mai poate salva. Fără această victorie, soarta UDMR la nivel naţional, ca partid care contează în alianţe, devine incertă.

Dintre partidele maghiare noi, numai cel civic are candidat la funcţia de primar. Acesta, un medic cunoscut, Imre Benedek, apare pe afişele electorale în compania lui László Kövér, preşedintele Parlamentului ungar, cel mult prea implicat în reînhumarea lui Nyírő.

În fine, USL-ul încearcă să fructifice, printr-un tînăr candidat PSD, protestele studenţeşti deloc spontane, instrumentate împotriva creării unei facultăţi maghiare de medicină în cadrul UMF, cu scopul explicit de a răsturna Guvernul Ungureanu. La aceasta se adaugă strîngerea de semnături, de către acelaşi candidat, pentru un bust al lui Adrian Păunescu, discursul public îndreptat împotriva retrocedărilor în favoarea descendenţilor « foştilor grofi », tot tacîmul care plasează USL nu în tradiţia socialismului european, ci în cea a Vetrei Româneşti, cu trimiteri antirome şi antimaghiare. Cred că liberalii autentici sînt în mare suferinţă la Tîrgu-Mureş şi sper că vor îndrăzni să voteze liber. Pentru un oraş multicultural şi multilingvistic, discursul candidatului PSD nu contribuie la servirea binelui comun, ci la adîncirea diviziunilor deja existente.

Despre candidatura DVS. ?

Candidatura mea, în acest context, este nu numai independentă, ci şi solitară.

Încerc să valorific efortul societăţii civile, al Ligii Pro Europa, care a militat pentru reconcilierea româno -maghiară, pentru promovarea diversităţii ca o oportunitate de dezvoltare. Am monitorizat ani la rînd administraţia locală şi avem sţiinţa de a iniţia transparentizarea şi responsabilizarea ei. Nu în ultimul rînd, experienţa mea de diplomat într-o ţară nordică, Finlanda, cu o administraţie extrem de parcimonioasă, profund democratică, ecologistă, constituie un plus de legitimitate. Sînt încurajată în permanenţă, în virtutea activităţii în favoarea minorităţilor, de persoane şi asociaţii maghiare şi rome şi de un număr tot mai mare de români, care optează pentru consens transetnic. Fiind singura femeie aflată în competiţie, mesajele de simpatie subliniază şi sprijinul pentru implicarea mai puternică a femeilor în viaţa publică. Şansele mele depind însă nu numai de procentul de încredere de care mă bucur, situat undeva la 36%, plasîndu-mă pe locul doi după actualul primar, ci de  gradul de divizare etnică a votului din ziua alegerilor. Ceea ce ar putea decide soarta alegerilor şi m-ar avantaja net, ar fi o masivă participare la vot a celor care de obicei nu (mai) votează : persoane educate, cu o opţiune clară a valorilor, devotaţi modelului european de solidaritate transetnică.

Ce fel de campanie aveţi ?

Campania mea este simplă şi ieftină, se bazează pe valorificarea notorietăţii mele, pe contactul direct cu concitadinii mei, pe consecvenţa de discurs. Este o campanie atipică. Nu am nici un afiş în plus faţă de cele 14 afişate conform legii de primărie. Am tipărit pliante A4 pe care le distribuim cu ajutorul voluntarilor. Am un site şi mă folosesc de facebook-ul care nu costă. Doresc să cîştig alegerile fără compromisuri, furnizînd un posibil exemplu de trasparenţă. Am cheltuit extrem de puţin, din bani proprii, suma de 400.000 euro permisă de lege mi se pare de-a dreptul obscenă într-o societate săracă. Nu am prea reuşit să atrag fonduri probabil şi pentru că am anunţat de la bun început că voi publica în presă, după alegeri, lista susţinătorilor. Deduc că a-ţi asuma public şi transparent susţinerea unui candidat este încă o opţiune problematică la noi.

Candidatura ca independent a fost pentru mine şi un prilej de a cunoaşte din interior cum funcţionează sistemul electoral. Independenţii sînt net discriminaţi. Nu au dreptul să prezinte liste de consilieri, nu sînt reprezentaţi în birourile electorale, nu au simbol electoral. Televiziunea şi radioul naţional le acordă timpi de antenă infimi. Mie mi s-au alocat în total 5 minute la TVR şi 5 minute la Radio pentru o lună de campanie! Lucrurile au stat ceva mai bine în cazul televiziunilor comerciale şi în presa scrisă locală. Jurnaliştii activi on-line au fost singura gură de oxigen gratuită. În cazul meu, cum o parte din maghiari şi-au manifestat susţinerea pentru candidatura mea, presa şi audiovizualul de limbă maghiară m-au ecranat aproape complet în ultimele două săptămîni, în beneficiul candidatului UDMR.

Care sunt problemele specifice ale oraşului Tg.- Mureş şi ce soluţii aveţi pentru ele?

Ar fi o oportunitate, cred, pentru Tîrgu-Mureş, un oraş profund traumatizat, stigmatizat pe nedrept şi aflat în declin demografic şi economic, să-şi găsească o nişă de relansare. A pierdut competiţia cu Sibiul, care culege roadele unei orientări inspirate către turismul cultural şi fondurile germane. Clujul, la rîndul său, redevenit capitala economică, academică şi culturală a Transilvaniei, aflat la numai 100 km, acţionează ca un adevărat aspirator, atrăgînd investiţii, tineri calificaţi, persoane performante şi dinamice.

Pentru Tîrgu-Mures există o singură şansă de relansare, valorizarea statutului său de poartă de acces spre Transilvania de Est. Oraşul a fost în întreaga sa istorie o capitală regională, centrul Ţinutului Secuiesc. În perioada comunistă, acest statut i-a fost conservat ca o garanţie pentru comunitatea maghiară. Sînt cunoscute tarele acestei aşa-zise autonomii de tip sovietic dirijate de la centru, dar fapt este că Tîrgu-Mureşul administra un teritoriu mult mai extins decît actualul judeţ Mureş şi poseda o zestre instituţională, universitară, economică pe măsură. Redobîndirea statutului de capitală subregională pentru zona Mureş, Harghita, Covasna ar readuce Tîrgu-Mureşul pe harta naţională şi europeană.  Uneori nu mai apărem nici în buletinele meteorologice…

E un model care a reuşit în Alto Adige-Tirolul de Sud, ar avea o şansa şi la noi dacă am scăpa de spectrul divizării etnice, iar Tîrgu-Mureşul ar accede la rolul pe care îl are azi în  nordul Italiei Bolzano/Bozen. Evident, este un proiect dificil, care depinde nu numai de consesul comunităţii noastre locale, ci şi de un parteneriat strategic româno-maghiar. Să nu uităm însă, că Europa s-a construit pe o serie de compromisuri benefice şi raţionale.

În concret, avem nevoie de dezvoltare durabilă şi sustenabilă cu specific local, investiţii creatoare de locuri de muncă, abordate realist în contextul crizei zonei euro şi a scăderii drastice a fondurilor structurale europene pentru perioada 2014-2020. În opinia mea, Tîrgu-Mureşul ar trebui să-şi relanseze cu finanţare bilaterală industriile tradiţionale distruse – mobilă, lactate, pielărie, electrotehnică,  să-şi dezvolte atractivitatea universitară, medicina predată bi- şi multilingv, să-şi modernizeze clinicile care i-au adus renume internaţional. E nevoie de un profil IT competitiv şi extinderea sferei serviciilor.

Ca profil specific mă gîndesc la beneficiile economice şi de imagine pe care oraşul le-ar avea ca posibilă capitală culturală a micilor comunităţi izolate de secui, moţi, munteni, ceangăi, romi cu pălărie, evrei. De aici ar decurge schimburi multiple cu regiunile europene unde trăiesc samii, sorbii, frizii, ladini, regiuni prospere din Finlanda, Germania, Olanda, Italia. Există fonduri europene şi bilaterale disponibile acestui profil regional.

Chestiunea etnică mai contează ?

Chestiunea etnică contează în continuare în două feluri, nociv şi benefic.

Pentru cei care doresc s-o inflameze şi să profite de pe urma ei politic şi economic, este încă o armă eficientă.

Această pistă este acum latentă şi marginală, dar sînt destule forţe interesate să o conserve.

Dar dimensiunea etnică poate fi şi o sursă de prosperitate şi progres, pentru că este creatoare de mobilizare şi coeziune. Beneficiile diversităţii au fost probate la nivel european.  La Tîrgu-Mureş, în ciuda inflamării induse de USL, există şi un curent de acceptanţă etnică şi lingvistică în creştere. Condiţia stabilizării acestei tendinţe este dialogul şi cooperarea permanentă. Îmi propun să scot comunităţile noastre din izolare, să identific spaţii de solidaritate şi concordie.  Doresc să dotez primăria cu consilii, boarduri, tink-thankuri interetnice, reunind minţile luminate şi personalităţile performante. Avînd experienţa necesară aş putea realiza acest scop respectînd drepturile şi sensibilităţile tuturor. Fiind eu însămi bilingvă, candidînd independent, la zona de confluenţă a blocurilor etnice, aş încerca să le reprezint în mod echitabil şi egal.

În fine, îmi doresc să fiu ambasadorul credibil al intereselor tuturor tîrgumureşenilor în mediile economice, culturale şi politice care contează.

Interviu cu SMARANDA ENACHE, candidată independentă la Primăria Târgu Mureş, realizat de RODICA PALADE

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Calendar
august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031